home sweet home

da, sunt acasă. Acasă, unde suntem aşteptate (eu şi soră-mea) de fiecare dată cu braţele deschise de părinţi şi bunici. Acasă, unde toata lumea se agită de ici pe colo pentru a ne face nouă şederea cat mai plăcută.

Mama ne face cele mai bune şi nemaipomenite dulciuri, de la crema de zahăr ars pană la gogoşile alea gustoase ale ei. De-aş fi moştenit măcar jumatate din talentul ei pentru făcut dulciuri! Bunica se ocupă îndeaproape de mancarea propriu zisă. Deja ne-a prezentat meniul pentru ziua de maine şi nu pot să spun decat că sună delicios! Desigur nu-i uităm pe tata şi pe bunic care stau pe aproape să ajute la cumpărături şi tot ce au nevoie mama şi bunica.

Acasă este şi biscotto, a cărui veselie este imensă atunci cand ne vede. Tot acasă dorm cel mai bine, fără grija alarmei de dimineaţă. Serile petrecute aici sunt pline de farmec, stăm la poveşti interminabile şi depănăm multe, multe amintiri. E tare plăcut. Şi mă bucur nespus de mult de fiecare dată cand am ocazia să petrec mai mult decat un weekend, aşa cum este acum!